Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală şi contextualizarea artefactelor dacice din Munții Orăștiei

Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală şi contextualizarea artefactelor dacice din Munții Orăștiei
Site-ul proiectului       Pagina de facebook

Promotor de proiect: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Parteneri de proiect:

  1. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
  2. Universitatea Babeș-Bolyai – Cluj-Napoca
  3. Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva

Durata proiectului: 19 luni, fără a depăși 31.08.2016

Valoarea finanțării nerambursabile acordate: 4.188.423,25 lei, echivalentul a 943.232,35 euro

Obiective

  • Digitizarea a 500 de artefacte reprezentative din patrimoniul Dacic în vederea promovării acestora la nivel internațional
  • Conversia modelelor 3D digitizate în format compatibil cu platforma Europeana
  • Sistematizarea informației istorice și arheologice pentru artefactele digitizate în vederea creării setului de metadate necesar implementării - Europeana Data Model (EDM)
  • Alcătuirea unei baze de date cu artefactele scanate în vederea integrării lor în platforma Europeana
  • Realizarea unui muzeu virtual online 3D dedicat civilizației Dacice din Munții Orăștiei
  • Reconstituirea digitală a unor monumente și artefacte Dacice din Munții Orăștiei
  • Înființarea a două spații expoziționale multimedia capabile să găzduiască expoziții mixte: real/virtual
  • Realizarea unui catalog care să cuprinde produsele culturale dezvoltate în cadrul proiectului
  • Crearea aplicaților de realitate virtuală și augmentată care vor fi utilizate în spațiile expoziționale nou înființate la parteneri
  • Website-ul proiectului și găzduirea acestuia
  • Dezvoltarea de noi capacităţi de digitizare

Rezultatele așteptate:

  • Implementarea proiectului in condițiile planificate și raportarea rezultatelor în conformitate cu cerințele Finanțatorului;
  • 500 de artefacte digitizate, artefacte descoperite în situri incluse în lista patrimoniului UNESCO;
  • Conversia a 500 de artefacte digitizate descoperite în siturile dacice incluse în lista patrimoniului UNESCO;
  • Bază de date sub forma unei platforme web deschisă pentru gestionarea modelelor 3D și a metadatelor în concordanță cu Europeana şi care să poată fi completată ulterior cu alte modele 3D scanate;
  • Muzeu virtual disponibil online;
  • Reconstituirea digitală a unor locuinţe şi anexe, ateliere, temple și fortificaţii dacice din Munţii Orăştiei: 30 de monumente
  • Două spații expoziționale complet utilate, atât pentru prezentarea artefactelor reale, cât și a celor virtuale;
  • Un catalog al pieselor reale şi virtuale, precum şi reconstituiri ale cetăţilor dacice, vizibile în format normal sau anaglyph (cu ochelari 3D);
  • Aplicaţii multimedia dezvoltate pentru echipamentele care vor alcătui inventarul celor două spații expoziționale: minimum trei tururi virtuale, minimum trei aplicaţii interactive pentru Microsoft table, minimum o aplicaţie de realitate augmentată pentru dispozitive smart care rulează platforma Android, minimum două aplicaţii de realitate virtuală cu posibilităţi de vizualizare stereo;
  • Website dedicat proiectului.

IMPACT

Cetățile dacice din Munții Orăștiei sunt între cele mai cunoscute monumente antice din România. Acestea au fost investite de imaginarul public cu o multitudine de semnificații, în prezent fiind locuri ale memoriei cu valoare identitară puternică. Importanța istorică și arheologică a siturilor respective este considerabilă deoarece acestea reprezintă expresia monumentală a civilizației Regatului Dac din secolele I a. Chr. – I p. Chr., o semnătură originală în peisajul Europei temperate de la sfârșitul epocii fierului.

Proiectul Când viața cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală şi contextualizarea artefactelor dacice din Munţii Orăştiei îşi propune să aducă în fața publicului larg artefacte și monumente dacice din Munții Orăștiei într-un mod inedit. Există un interes manifest al societății românești în legătură cu arheologia şi, în mod special, cu civilizația dacică.

Numărul însemnat de publicații, intervenții în mass-media și în mediul virtual, mai mult sau mai puțin corecte din punct de vedere științific, este elocvent în acest sens. Rezultatele acestui proiect sunt puse la dispoziția tuturor celor care doresc informații validate științific. Proiectul răspunde recomandării 2006/585/CE a Comisiei Europene care încurajează digitizarea și creșterea accesibilității patrimoniului cultural, precum și conservarea digitală a acestuia.

De asemenea, prin specificul său, proiectul se înscrie în inițiativa CARARE (Connecting Archaeology and Architecture in Europeana) dezvoltată special pentru a aduce în platforma Europeana modele 3D reprezentând artefacte și monumente arheologice, clădiri istorice și de patrimoniu.

Nu în ultimul rând, proiectul este consonant cu Strategia Sectorială în Domeniul Culturii și Patrimoniului Național pentru perioada 2014-2020 elaborată și publicată de Centrul de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii. Strategia prevede, pentru orizontul de timp 2017-2018, digitizarea în proporție de 50% a monumentelor istorice de categoria A și a bunurilor clasate în categoria Tezaur și expunerea de către România a unui volum mediu anual de 100 000 de resurse culturale digitale în Biblioteca Digitală Europeană.

Proiectul a fost implementat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca și Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.  Prin atingerea obiectivului principal (digitizarea a 500 de artefacte dacice reprezentative) aspecte importante ale civilizației dacice din dacice din Munții Orăștiei sunt disponibile on-line publicului larg.

Rezultatele proiectului pun la dispoziția publicului larg și a specialiștilor din întreaga lume patrimoniul istoric/arheologic specific siturilor dacice din Munții Orăștiei (monumente aflate pe Lista UNESCO din anul 1999). Contextualizarea cu informații de specialitate (istorice și arheologice) a monumentelor și artefactelor digitizate răspunde nevoii marelui public de cunoaștere a moștenirii culturale a antichității, în special a celei dacice, și generează o atitudine pozitivă față de patrimoniul cultural.

În baza de date on-line găzduită pe website-ul proiectului sunt disponibile 500 de artefacte dacice însoțite de informația arheologică și istorică care permite contextualizarea lor și punerea lor în  valoare. Această combinație permite publicului larg să înțeleagă rolul și funcționalitatea pe care acestea le aveau în antichitate. Baza de date a proiectului oferă posibilitatea descărcării modelului 3D a artefactelor scanate în format 3DPDF, formatul agreat de Europeana.

În Februarie 2016 Europena a anunțat că a integrat viewer-ul Sketchfab.com care oferă posibilități de vizualizare stereo a modelelor 3D. Baza de date a proiectului este printre puținele din Europa la momentul actual care oferă posibilitatea vizualizării cu acest viewer a colecției integrale de obiecte digitizate. Acest lucru a fost posibil prin utilizarea unui algoritm complex de procesare a datelor obținute în urma scanării 3D  care a permis reducerea dimensiunii în MB a modelelor 3D și păstrarea calității acestora.

Interfața bazei de date este construită astfel încât să ofere utilizatorilor de dispozitive smart o experiența plăcută la navigare. Aceștia pot să interacționeze cu modelul 3D direct pe telefon sau tableta fără a avea nevoie de programe speciale direct din browser-ul web.

Implementarea proiectului a permis dezvoltarea capacitaților de digitizare a promotorului de proiect și a partenerilor prin achiziția a două scanere laser pentru artefacte și a unei soluții de scanare terestră compusă din: scaner laser terestru pentru distanțe scurte (180 m), scaner laser terestru pentru distanțe mari (1800 m) și stație totală. Cu ajutorul acestora echipa de implementare a proiectului a putut digitiza artefactele și monumentele la o rezoluție înaltă (aproximativ 50 µm pentru artefacte și 1 mm pentru monumente).

În cadrul proiectul  s-au înființat două spații expoziționale multimedia capabile să găzduiască expoziții mixte: real/virtual. Dotarea spațiilor expoziționale include proiectoare 3D, ecrane de mari dimensiuni, televizoare şi monitoare de înaltă fidelitate, dispozitive de tip kinect şi haptic, multitouch table, etc.  Pentru aceste dispozitive s-au creat aplicații care permit interacțiunea cu artefactele și monumentele digitizate cu ajutorul gesturilor.

 

În cadrul proiectului s-a realizat și publicat un catalog printat care conține materiale scrise și imagini care pun în evidență viața cotidiană antică în zona munților Orăștiei. Astfel sunt tratate aspecte ale alimentației, activitățile domestice, meșteșugurile practicate în acest areal, schimburile comerciale, agricultura, locuințele și arhitectura religioasă, armele și arhitectura militară precum și arta și imaginarul din ceea ce putem numi civilizația dacică din munții Orăștiei.

Catalogul poate fi descărcat aici

Un element de noutate pentru zona muzeografică din România îl reprezintă crearea unor reconstrucții 3D a monumentelor dacice sub formă de puzzle 3D cu ajutorul echipamentelor de printare 3D achiziționate în cadrul proiectului. Acestea vor fi utilizate în activitățile de pedagogie muzeală care se vor desfășura în cele două spații amenajate în cadrul proiectului.

Prin implementarea proiectului publicul larg are un acces facil la un număr semnificativ de  monumente și artefacte aparținând civilizației dacice și la informațiile științifice aferente (în mediul online și în cele două expoziții realizate la Cluj Napoca și la Deva). Modelele  3D au o calitate foarte bună și vizitatorii pot interacționa cu ele atât în mediul on-line cât și în cadrul celor două expoziții într-un mod în care nu este posibil în cazul unor exponate/monumente reale.

Publicul larg este foarte interesat în cunoașterea moștenirii culturală a antichității dacice. Modalitatea de a accesa varianta virtuală (modelele 3D) ale monumentelor și artefactelor reprezentative, însoțite de informații științifice prezentate într-o modalitate adecvată, este una comodă și atractivă. Atât publicul larg cât și cel specializat (oameni de știință, studenți, cercetători, elevi, profesori) beneficiază liber de produsele culturale ale proiectului, de o informație științifică de calitate. Aceste produse culturale pot fi folosite inclusiv ca resurse de cercetare și în învățământ.

Galerie foto

Scanarea artefactelor

 

Reconstituire 3D

 

Conferința de închidere a proiectului

 

Alte fotografii